Statistici
mod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_counter
mod_vvisit_counterAzi113
mod_vvisit_counterIeri71
mod_vvisit_counterSapt. aceasta342
mod_vvisit_counterSapt. trecuta770
mod_vvisit_counterLuna aceasta2399
mod_vvisit_counterLuna trecuta9458
mod_vvisit_counterTotal1312177

We have: 28 guests online
Azi: Iun 20, 2018

 

Pastele si Tara Almajului (2)


Revenim la unele obiceiuri din Bozovici legate de Sfintele Pa?ti; din momentul în care se punea în biseric? Sfântul Mormânt, acesta era în permanen?? p?zit de doi membri ai unei g?rzi militare. Iat? o fotografie pe care proprietarul o dateaz? ”în jur de 1900”. La o analiz? mai atent?, se observ? c? aproape to?i membrii g?rzii au una-dou? decora?ii care puteau fi ob?inute doar în primul r?zboi mondial. Majoritatea aveau obiele ?i opinci (din piele de porc). Ca orice forma?ie militar?, în afar? de comandant, aveau ?i gornist ?i tobo?ar.

 

Dac? armamentul era format din pu?ti de vân?toare sau carabine, dup? venirea raionului la Bozovici, s-a interzis folosirea armelor de foc ?i s-a trecut la halebarde.

Un alt obicei, care ?inea de militarizarea din grani??, îl reprezinta copiii de la închinat, (cu r?pizile); era vorba despre un grup format din 8 adolescen?i care, în afara unor ve?minte specifice, aveau un steag (St), o cruce (Cr), dou? sfe?nice (Sf) ?i patru r?pizi (R) care reprezentau un soare cu o icoan? în centru, prins pe un baston. În cadrul grupului, exista o ierarhie în ordinea de mai sus. Acest grup participa, la Bozovici, la liturghia s?rb?torilor împ?r?te?ti ?i deci, inclusiv la Sfintele Pa?te (în celelalte sate din Alm?j se participa numai la înmormântare, cu ve?minte negre, recompensa fiind un colac, o lum?nare ?i o batist?). În timpul liturghiei, la diferite momente, se executa o anumit? figur? dintre cele 8 înv??ate, care constau într-o anumit? pozi?ionare a forma?iei ?i respectiv, a piesei pe care o aveau în ”dotare”. Forma?iunile de baz? sunt prezentate mai jos.

Altar

Altar

Cr

St

St

Sf

Sf

Sf

Sf

R

R

R

R

R

R

Cr

R

R

 

Din p?cate, o dat? cu venirea raionului la Bozovici ?i acest obicei a încetat.

Referitor la semnifica?ia termenului, afl?m c?: ripíd?, ripide s. f. Obiect de cult de metal de forma unei palete sau evantai, purtând chipul unui înger, cu care diaconul fere?te sfintele daruri ca s? nu cad? ceva în ele în timpul liturghiei; serafim. Ripidele mai mari, cu mânere lungi, se folosesc ?i azi la slujbele arhiere?ti, fiind purtate de diaconi sau ipodiaconi. F?cute în form? de aripi, simbolizeaz? pe heruvimii care stau în chip nev?zut în timpul sfintei Liturghii, ocrotind Sfintele Daruri. [Var.: repíd?, r?píd? s. f.] – Din gr. ripidion, sl. rapida.

Sursa: D.Religios (1994)

În fotografiile al?turate sunt prezentate câteva dintre r?pizile de la Bozovici

 

Ultimele articole

Cele mai citite

Hai cu noi pe facebook!
Parteneri media

Ziua de vest
Banaterra

Ziare Timisoara - toate stirile din timisoara aici!

Impresiile dvs.
Banatul de Sud este str?b?tut de 4 v?i principale: Valea Alm?jului, Valea Berzavei, Valea Carasului si Valea Dunării Valea Almăjului sau Alm?jul este una dintre cele mai caracteristice din aceste v?i, deosebindu-se de toate celelalte nu numai prin conturui ei geografic, care defineste un tinut aparte, Tara Alm?jului. ci si profilul ei sufletesc care defineste o lume aparte, lumea alm?jenilor. Inchis? intre munti, ca intre zidurile de piatră ale unei cet?ti, drumurile de fier n-au p?...

prof. Nicolae Ursu
Mar 10, 2011
Parteneri
Giroc-Chisoda
Comunitatea online a locuitorilor din Giroc si Chisoda
Valea Almajului
Informatii utile despre Valea Almajului
Ziare Timisoara
Ziare Timisoara - toate stirile din Timisoara aici!
Dumbravita Timis
Comunitatea online a locuitorilor din Dumbravita, jud Timis.
Repere Almajene
Informatii despre Valea Almajului (fostul site silviuvelcota.com)
Legaturi utile
Frumusetile naturale ale Banatului
cu localit?tile climatice-balneare si cataractele Dun?rii de Ing. Ion P?s?ric?
In afara gloriei
de Ion Marin Almajan
Matusa mea Maria Theresia
de Ion Marin Almajan