Statistici
mod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_counter
mod_vvisit_counterAzi244
mod_vvisit_counterIeri71
mod_vvisit_counterSapt. aceasta538
mod_vvisit_counterSapt. trecuta824
mod_vvisit_counterLuna aceasta2530
mod_vvisit_counterLuna trecuta9458
mod_vvisit_counterTotal1312308

We have: 96 guests online
Azi: Iun 20, 2018

 

Istoria Almajului

Istoria AlmajuluiExisten?a omului pe aceste meleaguri dateaz? din timpuri imemoriale. Descoperirile de ceramic? preistoric? de la Prigor, materialele apar?inând culturii Co?ofeni (începuturile epocii bronzului), g?site la Rud?ria ?i la B?nia, cele ale bronzului timpuriu de la Borlovenii Vechi, descoperirile de la Gârbov??, dar ?i cele din locul numit Gr?di?tea, din hotarul comunei Dalbo?e?, sunt dovezi concludente ale existen?ei oameniilor pe aceste meleaguri.
    ?ara Alm?jului a intrat, la începutul secolului al II-lea e.n., în hotarele Imperiului Roman, f?când parte din acesta, pân? la sfâr?itul secolului al III-lea, apoi, cu intermiten?e, ?i în secolele IV-VI, din teritoriile nord-dun?rene, mai precis, din provincia Dacia roman?. Un document sugestiv îl constituie ruinele unei "Villa Rustica", de la locul numit Dragomireana-Dalbo?e?. Ruinele altei cet??i romane se afl? la Bozovici, lâng? cimitirul catolic.
    La sfârsitul mileniului I, ?ara Alm?jului, cu cele 15-20 de sate ale sale, f?cea parte din voievodatul b?n??ean.
    Cnezii români din Banat, printre ei ?i cei din Alm?j, sunt aminti?i, tot mai frecvent, în documentele din sec. XIII-XIV având un rol foarte important în via?a social?, economic? ?i juridic? a Alm?jului, în luptele purtate la sfâr?itul secolului al XlV-lea ?i începutul secolului urm?tor, în special, sub Iancu de Hunedoara, împotriva pericolului otoman. Datorit? lor, au fost consemnate primele atest?ri documentare ale satelor din ?ara Alm?jului.
     În anul 1457, întâlnim Alm?jul, ca district românesc privilegiat, în rândul celor opt districte asem?n?toare din Banat, având o popula?ie pur româneasc?.
    În 1552, Timi?oara se transform? în pa?alâc, astfel c? o parte a teritoriului b?n??ean a ajuns sub suzeranitatea Por?ii, iar alta, sub denumirea de Banatul de Lugoj-Caransebes, s-a aflat sub suzeranitatea principelui Transilvaniei. Deci Almajul devine zona de hotar cu turcii.

    Începând cu anul 1658, turcii ?i-au extins administra?ia ?i în Alm?j, f?r? a fi militarizat?. ?aranul alm?jan da "caragiul" sau jumatate din produsele p?mântului, "ispenjelul" sau darea dup? locul de cas? etc, ce sunt adunate de beiul din Bozovici.
    Istoria ?arii Alm?jului înregistreaz? numeroase evenimente, din perioada îndelungat? a st?pânirii turcesti, pân? la pacea de la Passarowitz, din anul 1718, când începe stapânirea austriac? pân? în anul 1773. Militarizarea satelor din Alm?j a avut loc în anul 1773 cu toate c? alm?jenii se opuneau. În Alm?j, erau tei companii:
        † Compania I, la Dalbo?e?, de care apar?ineau satele: Dalbo?e?, ?opotul Vechi, Moceri?, L?pusnic, ?opotul Nou ?i Ravenska;
        † Compania a II-a, la Bozovici, de care apar?ineau satele: Bozovici, Prilipe?, B?nia ?i Gârbov??;
        † Compania a III-a, la Prigor, de care apar?ineau satele: Prigor, Putna, Rud?ria, P?ta?, Borlovenii Vechi ?i Borlovenii Noi.
    Ei s-au afirmat în lupte fiind l?uda?i de împaratul austriac, dar ?i de Napoleon.
    Regimentul confiniar de gr?niceri româno-b?n??ean nr. 13 a fost desfiin?at la 1 noiembrie 1872, în baza manifestului imperial, semnat de împaratul Austro-Ungariei, Franz Joseph. Odat? cu militarizarea satelor alm?jene, Curtea de la Viena a manifestat viu interes pentru bog??iile subsolului.

    Începând cu secolul al XlX-lea, lupta românilor pentru înl?turarea domina?iei str?ine, a rânduielilor feudale, lupta pentru f?urirea unui stat na?ional unitar ?i independent se contureaz?, tot mai clar, în preajma Revolutiei de la 1848.

   Eftimie Murgu, originar din comuna Rud?ria, a ap?rat ?i sus?inut originea latin? a românilor, înc? din anii studen?iei, iar mai târziu, ca dasc?l la Ia?i ?i Bucure?ti, a militat împotriva marii boierimi, pentru eliberarea ?aranilor, pentru înarmarea maselor ?i r?sturnarea orânduirii feudale. Activitatea sa neobosit? a fost apreciat? unanim de masele populare, care, în 15/27 iunie 1848, cu prilejul adun?rii de la Lugoj, l-au propus "suprem c?pitan al Banatului".
    Din satele alm?jene s-au ridicat 11 generali, dintre care cel mai cunoscut a fost Traian Doda. Traian Doda s-a n?scut în satul Prilipe? (1822 -1895). Bogata sa experien?? de strateg militar ?i-a pus-o la dispozi?ia guvernului din Bucure?ti. Armatele române au trecut Dun?rea, în R?zboiul de la 1877, dup? planurile realizate cu ajutorul lui Traian Doda. Pe lâng? participarea direct?, ca voluntari la opera?iunile militare, popula?ia din sudul Banatului a contribuit la sus?inerea material? a R?zboiului de independen?? prin apreciabile dona?ii ?i ajutoare b?ne?ti.

    Cele dou? Constitu?ii confiniare austriece sau legi fundamentale, cea din 1807 ?i cea din 1850, au avut rol important în dezvoltarea economic? a Alm?jului. Cre?terea vitelor, dezvoltarea culturilor de cereale, a pomiculturii, a f?cut c? s? apar? o pia?a intern? fix? pentru valorificarea produselor din Alm?j. Astfel, s-a stabilit, prin lege, în anul 1859, târgul s?ptamânal la Bozovici, în fiecare mar?i, obicei ce înc? se p?streaz?.
    Dupa anul 1867, se înmul?e?te num?rul negustorilor str?ini care-?i deschid "dughene" sau pr?v?lii în satele alm?jene, în special, în Bozovici, Prigor ?i Dalbo?e? unde se aflau sediile celor trei companii militare.
    Dezvoltarea comer?ului este în strâns? legatur? ?i cu introducerea l?mpii cu petrol în Alm?j, prin anii 1853 - 1855. Pân? atunci, iluminatul se f?cea cu "gangele de s?u" r?u mirositoare, f?cute de localnici. Petrolul s-a adus de la Or?ova. Apare ?i iluminatul public cu l?mpi de petrol, fixate pe stâlpi de lemn, la încruci?area drumurilor din satele alm?jene, din fa?? pr?v?liilor ?i a institu?iilor. Tot în aceast? perioad?, apar ?i primele manufacturi: ?igl?rii ?i c?r?midarii.
 
    Prin legea de la 1872, s-a instituit administra?ia civil? în fosta Grani?? Militar? român? ?i au luat fiin?a preturi, judec?torii ?i tribunale. S-au înfiin?at notariate la Bozovici, Prigor, Dalbo?e?, pretur? ?i judec?torie, la Bozovici.
    Între 1873 - 78, întreaga administra?ie din plasa Bozovici a fost condus? de români. Dupa anul 1878, comitatul Severin, cu re?edin?a în Lugoj, a trimis la Bozovici conduc?tori de institu?ii unguri. Deci s-a trecut ?i în Alm?j la o administra?ie maghiara. Dupa anul 1900, apare sectorul industrial.
    Între anii 1908 - 1910, s-a deschis "ocna de carbuni" de la Lighidie - Bozovici. De la exploatarea c?rbunelui, statul maghiar a trecut la exploatarea aurului. În 1910, s-a deschis mina de aur de la Cracul Morii. La Dalbo?e?, pân? la "potopul" din 1910, o ma?in? - Bagher sp?la nisipul din albia Nerei pentru a extrage aurul. Ma?ina se vede ?i ast?zi, n?ruit? la v?rsarea pârâului Bârz în Nera.
    La Dalbo?e?, prin anul 1912, s-a infiin?at o fabric? de sticl?, cu me?teri slovaci ?i germani. În aceia?i perioad?, func?iona, la Poieni-Bozovici, fabrica de ?igl? ?i c?r?mid?, apoi, "moara de foc" cu val?uri ?i o uzin? electric?, ce ilumina întreaga comun? Bozovici (prima uzin? electric? din Alm?j). Cea mai mare întreprindere din Alm?j era "Întreprinderea Forestier?" a lui Johann Bibel, întreprindere care se ocupa cu exploatarea p?durilor ?i industrializarea lemnului.
 
    Izbucnirea primului r?zboi mondial (1914) a determinat închiderea minelor ?i fabricilor, din lips? de capital ?i bra?e de munc?.
    O alt? cauz? care a sl?bit puterea economic? a gospod?riilor mici ?i, în parte, a celor mijlocii, din Alm?j, a fost "potopul" din ziua de 13/14 iunie 1910. O pupere de nori s-a declan?at asupra Alm?jului, urmat? de inunda?ii catastrofale, r?mas? în popor sub denumirea de "potop". Însemn?ri despre acest cataclism se afl? în c?r?ile vechi ale ?colarilor, în cele religioase ale bisericilor, în calendarele s?tenilor, în actele oficiale ale comunelor dar, mai ales, ?i, chiar cu lux de am?nunte, în istoria nescris? a alm?jenilor. Dup? "potop", vatra satului ?opotul Nou s-a mutat mai sus, spre munte. Al?i supravie?uitori ?i-au f?cut case noi la Stancilova, la 6 km de albia Nerei, spre munte.
    În Primul R?zboi Mondial, au participat 6614 solda?i dintre care 818 nu s-au mai întors. În amintirea lor, localnicii au ridicat un monument cum este cel de la Bozovici, monument construit din pietre mari, num?rul acestora fiind egal cu cel al eroilor c?zu?i în r?zboi.
 
    De la data de 2 august 1914 ?i pân? la 20 martie 1915, regimentul 43 Infanterie, din care f?ceau parte aproape to?i alm?jeni,i au luptat pe frontul din Serbia, Gali?ia, Bucovina ?i Carpa?i. De la 1 aprilie 1915 ?i pân? la 30 octombrie 1918, când a capitulat Ungaria, regimentul 43 a luat parte efectiv? la luptele din Italia, de la Gorizza, Doberda, Isonza, Udine ?i Piaze. În anul 1917, din regimentul 43 Infanterie s-au trimis dou? batalioane pe frontul românesc de la Bra?ov, unde alm?jenii au trecut de partea românilor. Ca pedeaps?, cele dou? batalioane au fost retrase ?i trimise pe frontul din Italia.
 
    La sfâr?itul r?zboiului, datorit? neajunsurilor ?i nemul?umirilor, în Alm?j începe "marea r?fuial?" cu reprezentan?ii autorit??ilor. În ziua de 2 noiembrie 1918, solda?ii afla?i în garnizoana Biserica Alb?, au aflat de ordinul de încetare a focului pe toate fronturile ?i s-au considerat liberi ?i, f?r? s? dea socoteal? cuiva, au plecat înarma?i cu echipamentul militar spre vetrele lor. Fream?tul r?zmeri?ei, a r?mas în Alm?j sub denumirea de "revolu?ie".
    Deoarece administra?ia maghiar? nu mai func?iona înc? din ziua de 1 noiembrie când au fugit cu to?ii din Alm?j, a r?mas în sarcina alm?jenilor s? se organizeze pentru preluarea administra?iei plasei Bozovici ?i pentru paza bunurilor ob?te?ti ?i a celor private.
    Între 3 noiembrie 1918 ?i 1 aprilie 1919, când a venit armata român?, Alm?jul a fost condus de c?tre Consiliul Na?ional Român Bozovici, ajutat de G?rzile Na?ionale Comunale.
 
    Prin legea din anul 1973, Alm?jul era declarat plas?, al?turi de Teregova, Or?ova ?i Caransebe?, apar?inând de jude?ul Severin, cu capitala la Caransebe?.
    Prin legea din 1881, jude?ul Severin se unific? cu Cara?ul formând judetul Cara?-Severin, cu capitala la Lugoj, având 14 pl??i (inclusiv Alm?jul). Aceast? împ?r?ire administrativ? a func?ionat pân? la Legea din 13.07.1925.
    Reforma agrar? din 1921 a avut ca efect, împropriet?rirea ??raniilor cu p?mânt. În Alm?j nu au post mari proprietari de p?mant, exproprierea nu s-a putut realiza decât pe o scar? foarte mic? ?i anume din propriet??ile apar?inând comunei, bisericii ?i parohiilor.
    Condi?iile existente determin? apari?ia unui nou sector industrial, ?i anume industrializarea laptelui. În anul 1937, func?ionau dou? l?pt?rii la Bozovici, trei l?pt?rii la Prilipe?, o l?pt?rie la B?nia ?i o l?pt?rie la Dalbo?e? care colectau pe întreg Alm?jul 4.500.000 litri lapte anual.

    Almajul în timpul celui de-al doilea R?zboi Mondial
    Dup? statisticile preturii plasei Bozovici, din anul 1941, totalul popula?iei în Alm?j era de 24.159 locuitori din care: 23.486 români, 485 cehi, 185 germani ?i 3 maghiari. În toamna anului 1943, un grup militar german, cu un efectiv de 24 solda?i, condu?i de un subofi?er, s-a cantonat în cl?direa liceului din Bozovici, având asupra lor trei c?ru?e de rechizi?ie, ?ase pu?ti mitraliere, arme automate, l?zi cu muni?ii, alte arme ?i aparate topometrice.
   
    Între 26 septembrie ?i 29 septembrie 1944, târgu?orul Bozovici, re?edinta de plas?, a fost teatrul celui mai crâncen r?zboi din Banat. Trupele hitleriste au luptat cu disperare, baricadându-se prin casele locuitorilor ?i în cazarm?.
    În ziua de 30 septembrie 1944, inamicul a fost complet lichidat din Alm?j, pierzând numai în jurul Bozoviciului 8 tunuri, 45 care blindate, armament ?i mult? muni?ie.

 

 

Ultimele articole

Cele mai citite

Hai cu noi pe facebook!
Parteneri media

Ziua de vest
Banaterra

Ziare Timisoara - toate stirile din timisoara aici!

Impresiile dvs.
Într'un semicerc dela N, E. spre S. V,, pe o raz? de 15-20 km, se întinde frumoasa ?ar? a Almajului, acoperit? de p?duri seculare, alternând cu livezi si ogoare întinse de grâu si porumb, str?b?tut? cam diametral de s?lbatecul curs al Nerei. Printre satele principale cuprinse în aceast? regiune, amintim la rând: Bozovici, Borloveniu Vechi ?i Nou, Patas, Prilipe?i, Prigor, Rud?ria, Bania, Gârbov??, ?opotul Vechi ?i Nou, Dalbose?, Moceris si L?pusnicu-Mare. Judecând numai dup? bog??ia solului cu îmbr?c?mintea lui de p?duri, livezi si cereale, se poate zice cu drept cuvânt c? pare o ?ar? bin...

Ing. Ion P?s?ric?
Mar 10, 2011
Parteneri
Giroc-Chisoda
Comunitatea online a locuitorilor din Giroc si Chisoda
Valea Almajului
Informatii utile despre Valea Almajului
Ziare Timisoara
Ziare Timisoara - toate stirile din Timisoara aici!
Dumbravita Timis
Comunitatea online a locuitorilor din Dumbravita, jud Timis.
Repere Almajene
Informatii despre Valea Almajului (fostul site silviuvelcota.com)
Legaturi utile
Frumusetile naturale ale Banatului
cu localit?tile climatice-balneare si cataractele Dun?rii de Ing. Ion P?s?ric?
In afara gloriei
de Ion Marin Almajan
Matusa mea Maria Theresia
de Ion Marin Almajan