Statistici
mod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_counter
mod_vvisit_counterAzi134
mod_vvisit_counterIeri784
mod_vvisit_counterSapt. aceasta2371
mod_vvisit_counterSapt. trecuta3453
mod_vvisit_counterLuna aceasta8491
mod_vvisit_counterLuna trecuta10894
mod_vvisit_counterTotal1237964

We have: 61 guests online
Azi: Nov 18, 2017

Ion Cucu (sau Ion Cucu-Bănăţeanu), compozitor bănăţean

Ion Cucu s-a născut în Banat, după afirmaţia proprie, în Almăj, în anul 1894. A studiat la Bucuresti si a absolvit scoala de Arte si Meserii. Apoi a plecat în Germania (1913), revenind la începutul primului război mondial. A luat lecţii de muzică în particular, cu maestru Kiriac. După război, a înfiinţat Orchestra si Fanfara Liceului din Turnu Măgurele. În micul orăsel muntean a dezvoltat o activitatea muzicală deosebită, a compus „Marsul Liceului” pentru orchestră, organizează un cor, dă festivaluri si dirijează orchestra.
În 1924 se reîntoarce în Banat, pe pământurile natale, în Valea Almăjului. La Bozovici pune temelia Scolii de Arte si Meserii „Eftimie Murgu”, pe care o va conduce mult timp. A fost activ pe tărâmul muzicii, înfiinţează un cor, conduce fanfara „Doina Almăjului”, este vicepresedinte al Reuniunii „Traian Doda”. A compus „Cântece” (după Cosbuc), „Icoane de la ţară”, colinde, cântece religioase si laice, serenade, bucăţi pentru orchestră si fanfară, o piesă muzicală etc.
Multe dintre cântecele interpretate de corul bărbătesc de la Biserica din Bozovici aveau semnătura lui Ion Cucu.
Merită să mai sermnalăm faptul că în revista Transilvania, anul 61, noiembrie - decembrie 1930, nr.11-12, cu ocazia adunării generale a Astrei ţinută la Caransebes, în 13-14 noiembrie 1930, cu participarea regelului Carol al II-lea, s-a organizat si o expoziţie.
Cităm următoarele:
…Râvna meseriașilor bănățeni, alături de aceea a indusiriașilor, au subliniat-o vizitatorii la orice pas în expozitie. Nu mai puțin merită toată lauda și județul Caraș, care și-a trimis reprezentanții prin Școala de arte și meserii din Bozovici. Județul Severin cu multiplele industrii, în fiecare colț din regiunile sale, a avut partea leului; e unul din județele bănățene cu ramuri repreventative ale industriei.
Suveranul, împreună cu miniștri și marea afluență a vizitatorilor au avut întradevăr ce admira…
Diplomele
Diplomă de onoare au primit din partea „Astrei” centrale:
1. Comunitatea de avere a fostului regiment confiniar româno-bănățan; 2. Camera de Comerț si Industrie (Lugoj); 3. Direcțiunea X-a reg. silvicã (Orșova); 4. Ocolul silvic al Comunității de avere (Caransebeș); 5. Ocolul silvic al comunitatii de avere (Orșova); 6. Ocolul silvic al comun. de
avere (Teregova); 7. Ocolul silvic al Statului Ferdinand (Ohaba Bistra) 8. Prof. Dion. Linția (Timișoara); 9. Uzinele metalurgice unite: Nădrag, Călan și Ferdinand (Ferdinand); 10. „Creditul minier", rafinăria Orșova (Orșova); 11. Schramm, Hültl si Schmidt, S. A., fabrică de mașini (Topleți);
12. Băile minerale (Buziaș); 13. Baumell et Stérner, destilerii (Lugoj); 14. „Muschong", țiglărie (Lugoj); 15. I. Bibel și C. Tunner, carieră de marmurä, (Ruschița); 16. Fabrica de cheag .„Românca" (Caransebeș); 17. Fabrica de lumănări eparhială (Caransebeș); 18. Nic. Zimmer, tâmplar (Caransebeș); 19. Iosif Jurănescu, lăcătușerie (Lugoj); 20. Pera Pastila, căldărar (Lugoj); 21. Școala de menaj „Principesa Elena" (Caransebes); 22. Școala profesiona1ă „Ion Popovici-Bănățeanul" (Lugoi); 23.Filatura de mătase a Statului (Lugoj); 24. Industria textilă (Lugoj); 35. ,,Dunăreana", ind. textilă (Orșova); 26. Theodor Jurjănescu, blănar (Caransebeș); 27. Industria de lemn, Mundus, Borlova-Armeniș s. pe acții (Caransebeș); 28. Strauss și Polacsek, ind. de lemn (Caransebeș); 29. Coloman Szintay, tâmplar (Caransebeș); 30. N. Băleanu, tânplărie artistică (Caransebeș); 31. Școala
de arte și meserii (Bozovici); 32. Văd. Iuliu Scholtz (Caransebeș): 33. N. Glaszen (Caransebeș); 34. Theodor Rotariu, forestier (Orșova). Și evident, după o asemenea apreciere, școala a fost desființată (n.n.).

sursa: enciclopediaromaniei.ro

 

Ultimele articole

Cele mai citite

Hai cu noi pe facebook!
Parteneri media

Ziua de vest
Banaterra

Ziare Timisoara - toate stirile din timisoara aici!

Impresiile dvs.
Banatul de Sud este străbătut de 4 văi principale: Valea Almăjului, Valea Berzavei, Valea Carasului si Valea Dunãrii Valea Almãjului sau Almăjul este una dintre cele mai caracteristice din aceste văi, deosebindu-se de toate celelalte nu numai prin conturui ei geografic, care defineste un tinut aparte, Tara Almăjului. ci si profilul ei sufletesc care defineste o lume aparte, lumea almăjenilor. Inchisă intre munti, ca intre zidurile de piatrã ale unei cetăti, drumurile de ...

prof. Nicolae Ursu
Mar 10, 2011
Parteneri
Giroc-Chisoda
Comunitatea online a locuitorilor din Giroc si Chisoda
Valea Almajului
Informatii utile despre Valea Almajului
Ziare Timisoara
Ziare Timisoara - toate stirile din Timisoara aici!
Dumbravita Timis
Comunitatea online a locuitorilor din Dumbravita, jud Timis.
Repere Almajene
Informatii despre Valea Almajului (fostul site silviuvelcota.com)
Legaturi utile
Frumusetile naturale ale Banatului
cu localitătile climatice-balneare si cataractele Dunării de Ing. Ion Păsărică
In afara gloriei
de Ion Marin Almajan
Matusa mea Maria Theresia
de Ion Marin Almajan