Preotul dr. Ion Sârbu s-a născut în anul 1865 la Rudăria. A făcut studii secundare la Caransebeş, Debreţin, Bratislava şi Braşov, superioare (Istorie şi Filosofie), la Universităţile din Jena şi Viena (1886- 1890); doctoratul îl susţine la Viena în 1899, cu o teză despre politica externă a lui Matei Basarab. A făcut şi studii de teologie la Facultăţile din Jena, Viena, Cernăuţi, cu examene de diferenţă şi absolvire la Institutul teologic din Arad (1909). Este unul dintre fondatorii şi conducătorii Ligii bănăţene din 1919, care avea ca scop informarea opiniei publice despre drepturile româneşti asupra Banatului. A făcut parte din delegaţia românilor bănăţeni trimisă la Paris pentru a prezenta un memoriu Conferinţei de Pace din 1918. Specialist de mare erudiţie în istoria medievală, a publicat două monografii de referinţă despre Matei Basarab şi despre Mihai Viteazu, remarcate în literatura de specialitate românească şi străină. În perioada neutralităţii României din primul război mondial, este acţionat în justiţie, condamnat la un an închisoare şi la o amendă de 3000 coroane.
A decedat în comuna natală în anul 1922.