Anton Golopenţia s-a născut în anul 1909, în satul Prigor. Absolvent al liceului Diaconovici Loga din Timişoara în 1927, al Universităţii din Bucureşti, unde îşi ia licenţa în Drept (1930) şi Filozofie (1933), obţine bursele Rockfeller şi Humboldt care i-au permis elaborarea tezei de doctorat, susţinută în 1936 la Universitatea din Leipzig, în domeniul geopoliticii. A fost director la Institutul Social Român, redactor al revistei Sociologie Românească, inspector general statistic la Institutul Central de Statistică, director al Oficiului de Studii şi Publicaţii al Institutului Central de Statistică, redactor al revistei Comunicări Statistice şi membru al redacţiei revistei Geopolitica şi Geoistoria; în august 1940, a fost la Viena pentru Arbitrajul de ştirbire a integrităţii României, cu materialul recensământului din 1930, iar în 1946 se află în calitate de expert statistic al delegaţiei române la conferinţa de pace de la Paris. Între anii 1947-1948, a fost director al Institutului Central de Statistică. S-a numărat, de asemenea, printre colaboratorii apropiaţi al lui Dimitrie Gusti şi H.H. Stahl. A fost sfătuitor şi a urmărit îndeaproape activitatea Institutului Banat-Crişana.
La 16 ianuarie 1950 a fost arestat în scopul de a fi folosit ca martor în procesul Pătrăşcanu; după optsprezece luni de închisoare, nejudecat, moare la 9 septembrie, la vârsta de numai 42 de ani.