Folclor din Valea Almajului

Continuându-si preocupările în domeniul valorificării mostenirii culturale a Văii Almăjului, Societatea culturală „Ţara Almăjului" si-a propus să tipărească sau să reediteze lucrări aparţinând unor personalităţi culturale, stiinţifice, artistice, dedicate zonei. După tipărirea studiului monografic intitulat Ţara Almăjului (Editura Mirton, Timisoara 2003) conţinând eseuri ale cercetătorilor ce au alcătuit echipa trimisă de Institutul Social Banat-Crisana în 1939, în plasa Bozovici, în vederea realizării unor cercetări sociologice, publicăm acum două lucrări semnate de marele slavist Emil Petrovici: Folklor din Valea Almăjului apărut în 1935, în Anuarul Arhivei de Folklor, Imprimeria „Cartea Românească", Bucuresti, pag. 25-157 si Toponime slave din Valea Almăjului, tipărit în volumul Studii de Dialectologie si Toponimie, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1970, p. 139-141. Originar din Toracu Mic, Banatul sârbesc, unde s-a născut la 4 ianuarie 1899, Emil Petrovici a devenit profesor de slavistică la Universitatea din Cluj, fiind unul din autorii „Atlasului lingvistic român", partea a II-a, pentru a cărui realizare a străbătut, după cum scrie G. Mihăilă în cartea „Studii de lingvistică si filologie” (Editura Facla, Timisoara 1981, p.213-228), întreaga ţară între anii 1929-1938. Din cele 86 de localităţi anchetate, sase erau din Banatul românesc, iar două din Banatul sârbesc.

Lucrarea o puteti descaraca in format pdf aici: Folclor din Valea Almajului